Foc la mine-n bloc



Ieri seara, a luat foc o garsoniera in blocul in care stau. Cum? Nu stiu.. cineva (jur ca nu eu) a aruncat o tigara care a ajuns in balconul respectiv si au luat foc ceva treburi de p-acolo...

Ca bun cetatean ce mi-s, odata ce mi-am dat seama ca mirosul de fum nu ii de la manerul ibricului meu de cafea (vesnic arzand) nu am stat mult pe ganduri si am sunat frumusel la numarul magic 112.
Am stat putin pe linie ca na... ocupati oamenii (de parca si altii ar mai avea urgente, hmm...) Oricum, la un moment dat o doamna/donjoara (sau ce-o fi fost), imi raspunde nu foarte impresionata de ce-i zic (ori de tonu-mi incarcat emotional), imi face legatura cu pompierii clujeni.


Mi se cer date blabla-uri, dau tat si amu astept...
Ma uit pe balcon si observ ca pe langa fum este si o lumina, care pare a fi din ce in ce mai puternica.. Ok ma cam (vorba vine, desigur) sperii.
Ma gandesc (eu cu paru-mi blonziu)... ce naiba sa fac? Drept ii ca am sunat pompierii dar pana vin, sa mai stau in garsoniera?
Imi zic ca poate ar fi bine sa sa ies sa la o gura de aer si sa mai vad cum mai e vremea pe-afara ca aici pare ca se incalzeste.


Dar mai intai: inchid compu' (nu stiu de ce, m-am gandit ca poate daca ii inchis o sa arda mai incetu') asa... pus telefonul in buzunar, luat jlapii si cheile, cautat posetuta cu actele (dar nu gasit) si iesit.
Jos, in fata la magazin vanzatoarea cea noua (draguta si simpatica) cu unu, fumau plictisiti. Apararent, par cam disperat. "Uof, o tigara nu pot fuma pan'la capat. Oare ce naiba mai vrea sa cumpare si asta..." scria pe fata ei (care era simpatica in continuare. ok, m-am indragostit, o iubesc si vreau sa ne pierdem amandoi in sarutari aprinse sub lumina mii de curcubeee!! ahh cat de simpaticaaaa po'sa fieeee!!!) Pe moaca lui scria ceva de genu' "ai grija ca stiu ce aberezi tu prin paranteze despre ea si tare cred ca o sa ti-o iei"


Cu un gest tamp arat spre balconul in flacari. Se uita si ei... "vai cred ca arde ceva" Io: "da, serios?" Ei "vai da arde destul de tare... poate ar trebui sa sunam pompierii..."


Ma rog, dupa vreo 10 minute incep sa se auda sirene de tot feul (rapizi baietii) Intre timp se aduna lumea si incep tot felu' de observatii umplute cu intelepciune: "bah cre' ca o sa explodeze blocu si am toate hainili in casa...", "care-i vaca de-o dat foc la bloc", daca nu crapa inauntru', o crap cu mana me", "oare cum o sa de' cu apa asa de sus?", "sa vezi ce o sa fie udati aia de jos..hahahaha" and so on, superb...
Vin pompierii alarmati.
"Unde arde?"
"Etaju 2 ap 44"
"A cata usa?"
"A 5 a cred.."
"Sa vina cineva cu noi!"
Plin de responsabilitate. Merg cu ei.
Ala mai sef: "aprinde mei lumina pe hol!"
"nu este bec." zic.
"poi cum se poate asa ceva?" incep toti sa rada (dragii de ei..)


Ok, in capu meu era ceva de genu "sa nu explodeze blocu'!sa nu explodeze blocuuuuuu sa nuuu explodeze blooooocuuuuuuuuuuuhhhhhh!!!!" (parca nu vroiam sa ma conving daca oamenii religiosi au dreptate...)


ehh..

Ajungem in fata usii. Baietii incep sa dea cu picioarele in usa. Usa rezista. Se gandesc ca ar fi mai bine sa sune, asa ca suna. Le zic ca am incercat deja. (da na, poate cineva o fi venit intre timp, dar nu o observat FLACARILE! probabail se mai intampla)

Nu raspunde nimeni. (ce surpriza)
Continua cu picioarele, de data asta mai spre yala.
Se sparge usa. Ala mai sef imi spune sa raman pe hol si intra.


Nici un minut nu trece si, ies cu totii razand.

"'poi da-le-n ma-sa! is numa niste carpe, vreo doua hartii si niste sticle de plastic ce ard pe balcon"
(he he si io care credeam ca ard ceva arme de distrugere in masa din aduse pentru depozitare mai aproape de mine... pai daca is numa niste carpe si ceva hartii, lasati-le sa arda!!!!???)


Pompierii dezamagiti, catre mutlime "mereti ba acasa ca ii o laba trista" Aproape ca incep sa ma simt prost ca am sunat prea repede si am derajat atata lumea degeaba...


Apare ceva reporter. "bah degeaba ti-ai adus camera"
"futui!"


Vine si politia "cine a sunat la urgente?"
Perfect...


Se iau cateva date si incet, incet, toata lumea pleaca suparata... no show...

Noua iubire a vietii mele si al ei prieten (aka pulalau) imi arunca o privire seaca (nu mai citesc nimic in ai sai ochi si parca nu mai e asa simpatica...)

Incepe sa ploua... raman singur. Cum am putut dezamagi atata amar de lume?

Noroc ca o mai murit o baba in bloc ca de altfel nu ar fi avut nimeni nic' palpitant de povestit la rude si "pre-eteni" (sic!), dar oare o sa fie de-ajuns?



Cand in sfarsit dau sa intru in bloc, nu pot sa nu aud: "cine mortii masii mi-o spaaaart uja!! Sariti!!! Hotii!"

Super!

tt tt

Persoane interesate